Pagini

24 iun. 2011

Eli, Eli, lama shabaktani?


Domnul venise hotărât să bea paharul până la fund şi să se boteze cu botezul crucii, dar în grădina măslinilor, când se apropia momentul, tot s-a rugat să fie scutit a deşerta paharul. Desigur, adaugă: facă-se voia Ta. Şovăiala totuşi a fost reală. Iar pe cruce, în ciuda comunicării idioamelor, în ciuda faptului că avea deplina conştiinţă a învierii, natura omenească pare să fi covârşit oarecare timp – după cum, contrapunctic, a predominat natura divină pe muntele Tabor -, căci astfel nu s-ar fi auzit atât de firescul mi-e sete şi nic iatat de allzumenschlich-ul: Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?

Actul răstignirii a fost atât de serios, de autentic şi total încât până şi apostolii şi ucenicii erau convinşi că spânzuratul de pe lemnul din mijloc nu va învia. Dacă n-ar fi fost atât de zdruncinaţi în credinţa lor, Luca şi Cleopa n-ar fi umblat mohorâţi, târşâimndu-şi picioarele pe drumul catre Emmaus, şi-ar fi recunoscut deîndată învăţătorul şi n-ar fi rămas atât de miraţi când au înţeles cine e. (Se simţiseră atât de stingheri, de păcăliţi, încât se rugaseră de primul trecător întâlnit, un necunoscut, să nu-i lase singuri, să stea cu ei.) Nici Toma n-ar fi pus condiţii atât de drastice (şi, la drept vorbind, de jignitoare) dacă n-ar fi fost şi el sigur că învierea, după cum se petrecuseră lucrurile, nu mai era cu putinţă.


Distincţia aceasta, absolut necesară, având drept consecinţă adoptarea a doua atitudini adverse – una de supunere şi înfricoşare, cealaltă de falnicie şi neclintire – ne poartă gândul spre două vestite morţi care şi ele nu se aseamănă deloc între ele:
moartea lui Socrate, moartea lui Hristos.
Cât sunt de contrare, de fundamental antagonice, deşi nu puţini filosofi au stabilit o legătură între ele şi au făcut din prima o preînchipuire a celei de-a doua! Cred că se înşeală întru totul.

Hristos moare ca un nelegiuit şi un netrebnic, Socrate ca un semi-zeu.
Hristos-Dumnezeu moare ca un om, ca ultimul dintre oameni. Socrate ca un senior şi o fiinţă transcendentală.(Nicolae Steinhardt)




Eli, Eli, lama shabaktani?
articol scris de Francesco -Patruped bun biped rau

Un comentariu:

costin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

Trimiteți un comentariu

alegeti va rog un nume daca comentati,
asa este politicos...