"Si ne iarta noua greselile noastre"

...și ne iartă nouă greșelile noastre

precum iertăm și noi greșiților noștri

și nu ne duce pe noi în ispită

si ne izbăvește de cel rău....

Am sa incep cu o istorioara.

Istoria povesteste ca  asasinarea presedintelui Lincoln de catre un actor  in anul 1865 in timpul unui spectacol la care asista si presedintele american, doamna Lincoln l-a chemat pe Parker, omul insarcinat cu paza personala a sotului sau, spunandu-i:

-”De ce, Parker, n-ai avut grija de sotul meu ? Unde ai fost ? Ce ai facut ? Ce s-a intamplat de nu i-ai ocrotit viata ? “
Parker, zguduit in constiinta lui, a raspuns:
-“Nu-mi pot ierta asta niciodata. Nu m-am gandit ca ar fi cineva care sa poata ucide un om asa de bun si nobil ca presedintele. Si de aceea, in loc sa-l pazesc, m-am uitat la spectacol. Nu-mi voi ierta niciodata acest lucru…”
- “Bine, Parker ! Pe tine te iert, dar pe criminal n-am sa-l iert niciodata.”
Ted, fiul presedintelui asasinat, dupa ce a asistat la aceasta discutie, s-a retras in biroul tatalui sau si a meditat intreaga noapte. I-au trecut prin fata ochilor tot felul de scene si momente din viata tatalui sau, apoi a tras concluzia: “Daca tata ar trai, el l-ar fi iertat pe criminal.”

Iata-l din nou pe Dumnezeu in fata cu cea mai nereusita opera a lui. Omul .
A reusit frumusetea si perfectiune naturii,a reusit echilibrul si diversitate faunei,a esuat lamentabil in ceea ce il priveste pe om.
Incepand cu Adam
Care,rebel si neascultator,prefera viata lumeasca.
In locul ingerilor diafani,a preferat copii,nepotii si o famile numeroasa.
In loc de a se  supune neconditionat si a fi o papusa in vitrina raiului prefera VIATA.
Dar nu totdeauna  stie ce sa faca cu ea.
Intelepciunea inca nu i-a incaruntit parul si nici nu i-a facut inca riduri.
Ca atare pacatueste.
Pacatueste el dar si iarta
Iarta si pacatueste din nou.
Dumnezeu este neputincios.
Crime se petrec, copii nevinovati mor ucisi,fii  lui Adam ucid fii lui Adam
,Sau mor de foamete sau de boli.
Numarul oamenilor de aici de jos, i-a scapat de sub control.
Sunt prea multi pentru anii grei ai batranetii lui.
Prea multi si prea ciudati.
Apar  mereu dumnezei cu nume ciudate,apar crime pe care nu le-a prevazut.
Apar si oameni de bine, care se arata cam ciudat in peisaj.

Dumnezeu singur, este depasit,este obosit,este dezamagit.
Altfel ar fi vrut el sa arate lumea inceputa acum mii de ani.
"Precum si noi iertam gresitilor nostrii"
O parte din povara lui ne-o transmite noua.
I-a transmis-o fiului lui Lincoln.Ca sa poata ierta.

"Si nu ne duce pre noi in ispita"

 Aici este mai delicat.Daca ne duce in ispita,de ce totusi ne-am teme? Oare  Dumnezeu nu este atotputernic si mai ales nu el actioneaza pentru iertarea pacatelor noastre ?
Sau am trait intr-o dulce amagire ?
Avem CEC in alb ?.
Da,dar cu o conditie.Sa nu ne aliniem cu cel rau.
Si daca totusi ne aliniem cu cel rau ?
Ne mai iarta greselile noastre ????Ne izbaveste ??