A vorbi, sau a nu vorbi cu dusmanul

Nu este un secret ca America si Talibanii sunt dusmani.
De asemeni alt secret stiut de toata lumea, este ca Hamas sau Hizbulah si Israelul sunt dusmani.
La fel Turcia cu populatia Kurda reprezentata in lupta ei pentru independenta de PKK, se pot numi dusmani.
Si mai sunt exemple. din Europa sau din Asia.
Totusi, Administratia americana anunta convorbiri la Doha pentru saptamana viitoare intre talibani si reprezentantii ei.
La fel sunt discutii discrete, sau secrete daca vreti, intre Hamas si Israel,si care vor deveni oficiale asa cum s-a intamplat si cu contactele Israelului cu palestinienii in general, interzise o vreme ,deschise azi.

Interesant ce se asteapta de la aceste discutii.
Poate fi stabilirea unui status quo, fragil,adevarat,dar macar existent, poate fi acordul de a nu se mai vatama spitalele,scolile, institutiile civile, oamenii nevinovati, poate fi insa si o capcana in care in cazul Talibanilor, rusii au cazut,ca apoi cu greu,greu de tot sa reuseasca a iesi din ea cu putina onoare.

Caut sa gasesc motive si nu prea le aflu.
Dusmanii de azi nu pot fi prietenii de maine,nici macar simple cunostiinte.
Atunci ce inseamna aceasta oferta de convorbiri initiata tocmai de cel ce pare mai tare pe teren ??

Surplus de ratiune si curajul de a recunoaste greseala?
Lipsa de intelegere initiala si diminuarea macar spre sfarsit a pierderilor?
Sau nici una nici alta, ci doar o manevra politica?