Pagini

25 feb. 2011

eu si islamul

Ma simt datoare sa fac o precizare.
Desi data afara in cele din urma de pe toate forumurile islamice,desi am fost ponegrita,injurata si blestemata-sub anonimat desigur- de nenumarate "surate" deranjate de intrebari incomode si de multe ori de oglinda ce le-am pus-o in fata,caci nu le-a placut ce au vazut si desigur au dat vina pe mine....
Caci se stie....cand o vestea rea deranjeaza,devina este solul care o aduce....
Pana intr-o zi.
Intr-o zi cand am accesat un forum,un forum  cu urmatoarea prezentare si regula -unica de altfel:
"Singura regula a acestui forum este bunul simt"
Iar cel ce il conduce s-a prezentat in felul urmator:
-"sunt roman si musulman....etc...."
Asta avand langa el steagul romanesc...
Vorbind romana curata,fara expresii din araba,fara fanatism,fara ura,dar cu calm si caldura.
Calmul si caldura omului impacat de el si de hotararea lui,calmul si caldura omului stapan pe cunostiintele lui,dar mai ales calmul si caldura celui care intelege ca daca lumea este  impartita in doua religii principale, singura cale de a convietui este=dialogul.
si cunoasterea
si respectul
si maleabilitatea..

Stiu ca nu-i fac un serviciu bun pomenind acest forum ca pozitiv, tocmai eu, cea hulita si oaia neagra.
De regula, la prima intrebare sau observatie incomoda,moderatorii si administratorii majoritatii forumurilor ce se ocupa de religia islamica te apostrofeaza:
"-Asta este un forum islamic -trebuie sa te comporti ca atare".
intrebare:
-cum se poate purta islamic un crestin ? cum pote sa se miste el in cadru islamic pe care nu il cunoaste ca sa nu deranjeze cu intrebari ?????

cum?  iata solutia :
 Urmariti gama variata de subiecte. de topicuri, de discutii pe cele mai diverse teme
pe forumul     http://forum.arci.ro/
iar daca v-a trecut prin minte intrebare:-se poate dialoga cu cei de alta religie?
-incercati, aici raspunsul mai mult ca sigur este pozitiv.

24 feb. 2011

Rusinea neamului Romanesc....costa 500 milioane EU

Romania este pe cale sa faca un mare pas inainte.
Va trece de la castelele cu turnulete si pagode ale tiganilor la o alta constructie monumentala:



In luna august sunt programate sa inceapa lucrarile la construirea Catedralei Mantuirii Neamului pe un teren de 13,4 hectare din centrul Bucurestiului donat Bisericii de catre conducerea statului roman. Finantarea constructiei "la rosu" (a catedralei, restaurantului, magazinelor si a celor doua hoteluri din cadrul complexului) se va face printr-un credit de 200 milioane euro facut de BOR si achitat de credinciosii ortodocsi prin donatii, loterii si tombole cu premii, iar pentru cheltuielile legate de executarea picturilor interioare si a finisajelor finale conducerea Patriarhiei spera ca statul sa-i poata acorda inca 150-200 milioane euro, bani publici.

Deoarece costurile constructiei vor fi suportate numai de catre cele 8 milioane de familii ortodoxe Patriarhia Romana nu considera necesara organizarea unei licitatii publice pentru atribuirea proiectului, ci doar a unei "licitatii internationale restranse" si discrete cu cateva firme conduse de oameni cu experienta in justificarea cheltuirii sumelor mari de bani.

Avem tot respectul pentru Biserica Ortodoxa si nu-i contesta nimeni rolul important in istoria tarii si in inchegarea natiunii romane dar intr-o perioada cand multi si-au pierdut increderea in celelalte institutii ale statului Biserica ar trebui sa fie un reper al moralitatii, sa dea saracilor si nu sa ceara de la ei donatii, sa-si reafirme rolul benefic in societate mobilizandu-si resursele pentru promovarea proiectelor cu latura sociala sau educationala si nu construind alte si alte biserici.

Ierusalimul bigot al secolului XXI

Evreii ultrareligiosi pun stapânire din ce in ce mai mult pe viata publica din Ierusalim, cantaretele fiind interzise la serbarile urbane, la fel ca batoanele de ciocolata ne-casher. Daca adaugam aici separarea intre sexe in autobuze, putem intelege indignarea evreilor normali fata de aceste masuri.
Conform regulii impuse de evreii religiosi, femeile sunt obligate sa urce pe usa din spate a autobuzelor, neavând voie sa se aseze decât pe locurile din spate.
Noua linie, care leaga in special cartierul locuit de evreii ultrareligiosi de Zidul Plângerii din orasul vechi, a fost pusa in functiune de o firma privata, comanda venind de la „Comitetul de rabini pentru probleme de transport”. Evreii religiosi considera imoral ca femei si barbati care nu sunt rude sa se apropie unii de altii in autobuz....!!!!!!!!
Compania nationala de transport urban Egged a refuzat sa creeze in autobuzele liniei numarul 2, o linie foarte folosita, spatii separate pentru femei si barbati, asa cum doreau ultrareligiosii.
Situatia din Ierusalim devine din ce in ce mai asemanatoare celei din state precum Arabia Saudita sau Iran.
Israelul se defineste insa pe sine drept stat modern si democratic si cu toate astea de Shabat transportul public sta pe loc iar lifturile de la hotel opresc la fiecare etaj, pentru ca oaspetii sa nu fie nevoiti sa apese vreun buton. Declansarea unui impuls electric  (prin apasarea pe un buton) este considerata de dreptul religios drept munca si interzisa de Shabbat.
Supermarketul de la colt nu mai vinde de exemplu ziare laice,femeile nu mai au voie sa cânte la manifestari organizate in oras,politia de moravuri ultraortodoxa  agreseaza femeile cu tinuta indecenta de pa strada,adica cele ce poarta pantaloni si bluza cu maneca scurta....!!!!!!

Ierusalimul si Teheranul

Iata problema conflictului rezolvata....
Israelul se intuneca la nivelul Teheranului si asa nu mai trebuie bomba atomica intre "frati intinecati"

Ierusalim anul 2010 inaintea erei noastre
Multi dar ....rai

20 feb. 2011

" N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid...."


De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii...


Primarul Oprescu a prins gustul marilor ctitorii. La fel ca si Ceausescu.
Vrea sa dovedeasca bucurestenilor ca el FACE si POATE. Ca el nu se incurca in cateva "maghernite" pline de tigani si nici in niste penibile de hartii asa-zise "avize de declasare a unui monument istoric". Ca pe el nu-l opresc niste hipioti romantici in a moderniza orasul! Oprescu e omul care CONSTRUIESTE, CARE FACE si tipul nu mai are timp de pierdut. Nu se scot oamenii in strada in timpul iernii pentru a le demola casele? Oprescu nu se incurca in sentimentalisme ieftine!

Il incurca idiotii aia de ONG-isti? Pai demolam noaptea, la 2 noaptea, la lumina reflectoarelor, zapacind sute de locatari cu zgomotul excavatoarelor. Dupa ce cumperi casele cu forta si impotriva vointei proprietarilor, nici macar nu incerci sa salvezi elementele de valoare artistica! Sobe cu cahle de Meissen, stucaturi, statui de teracota, ornamente, balcoane si garduri de fier forjat, sunt sparte sau lasate tiganilor. Tiganii au acces oriunde, pasionatii de vechituri nu.
Oprescu nu se lasa intarziat de la marea ctitorie de o mana de fiare si cioburi "scluptate"! Romantisme ieftine...

Casa Dobre Nicolau, demolata fara a se recupera nenumarate elemente de decor interior si exterior vechi de 100 ani, printre care cateva sobe de Meissen.



IATA TREI PASI SIGURI PENTRU DISTRUGEREA ISTORIEI SI TRECUTULUI POPORULUI ROMAN...
nu de catre unguri,nu de catre tigani...nu de catre elita mondiala si masonerie...ci de ramani, de ROMANI

LA CE SA NE FERIM DE DUSMANI,DACA STIM LA FEL DE BINE SA NE DISTRUGEM SI SINGURI....

Unde este poporul ? unde este intelectualitatea? profesorii de istorie? studentii ? oamenii de cultura?
unde sunt protestatarii de profesie care au atata grije ca cineva vrea sa cumpere Romania....???
unde sunt marii nationalisti ???
unde este marea Noua Dreapta ??? aia de o dau in sus si in jos cu patria si neamul- neamu si capitanu.....!!!!
un popa criticat ca citeste versurile legionarului   Gyr e mai important se pare pentru opinia publica decat distrugerea sistematica a istoriei romanilor de catre romani .

si stiti de ce ?
pentru romanul in fundul sufletului lui este las.....
si-i face bine la inima sa moara capra vecinului....
decat sa-si salveze propria capra....

sursa

Refugiaţi din realitate

Ce s-a schimbat in vechea Palestina mandatorica după 60 de ani, dupa cîteva războaie, două intifade şi nenumărate atacuri (printre care mult prea multe sinucigaşe) soldate cu mii de morţi şi răniţi de ambele părţi? Mai nimic şi totodată foarte mult: alt ziarist, alt interlocutor (de fapt o interlocutoare) şi de 8-10 ori mai mulţi refugiaţi, care se reproduc în mod sîrguincios pe banii dvs. şi ai noştri, ai tuturor. Si un alt popor care s-a apucat de treaba din prima zi, devenind unul dintre cele mai moderne si democratice societati
Acest articol a fost publicat în revista germană Cicero în ianuarie 2011

 ..............
Refugiaţi din realitate

 Ingo Way a vizitat tabăra de refugiaţi Aida şi a discutat cu locuitorii.
Uluit şi aproape înfricoşat, Ingo relatează despre macabrele lor speranţe de a se “întoarce” într-o bună zi în ţara în care mulţi dintre ei n-au pus piciorul niciodată.
Tabăra de refugiaţi Aida, înfiinţată în Bethleem în anul 1950, este locuită în prezent de 3000 de persoane, descendenţi ai arabilor care au fugit din Israel în timpul războiului din 1948.
Tabără se află sub egida UNRWA şi nu seamănă nici pe departe cu ceea ce ne închipuim noi a fi tabără de refugiaţi. Datorită caselor masive, Aida nu seamănă nici măcar cu o mahala, ci mai degrabă cu un cartier de locuinţe. Intrarea în tabără este împodobită cu o cheie uriaşă pe care scrie în engleză şi în arabă – “Nu e de vînzare”.
Nu-i greu de ghicit ce nu este de vînzare: pămîntul arab dintre Iordan şi Mediterană, care nu poate fi abandonat în schimbul nici unui tratat de pace cu Statul Israel.
Să fie interpretarea mea nemiloasă? Hai să vedem. Intru în centrul Lajee, un fel de centru comunitar pentru locuitorii din Aida, cu salonaşe, bucătărioară pentru pregătit ceai, Internet cafe şi o sală de expoziţie, unde sunt expuse la ora actuală fotografii din diverse tabere de refugiaţi.
 La etajul superior mă aşteaptă Khouloud Al Ajarma, a cărei carte de vizită o defineşte drept “Coordonator de Arte şi Presă pentru Centrul Lajee”. Khouloud s-a născut în Aida acum 23 de ani. Bunica ei a ajuns aici dintr-un sat care nu mai există în Israel. Khouloud a studiat în Anglia şi vorbeşte englezeşte cu un puternic accent britanic.
Şi vorbeşte mult – elocvent, cursiv, plină de siguranţă. Khouloud nu poartă batic, ci o beretă tricotată de culoare roz care îi ascunde toată podoaba capilară.
Peste pulloverul roz poartă o jachetă neagră iar fusta cadrilată care îi acoperă genunchii lasă să se vadă dresul negru şi botinele negre, ultimul răcnet al modei. Khouloud îmi place de la prima privire – este şcolită, frumuşică, şi vorbeşte cu accent britanic, pentru care am mare slăbiciune.
După terminarea facultăţii, Khouloud s-a întors la Aida. Scopul ei este să se “întoarcă” în Israel, unde n-a fost niciodată. “A rămîne refugiat este o decizie politică”, recunoaşte Khouloud. Din care cauză nici nu se pune problema ca ea sau alt locuitor al taberei Aida să înceapă o viaţă nouă undeva, sau măcar să devină cetăţeni normali ai oraşului Bethleem – pentru că imediat şi-ar pierde statutul de refugiaţi conferit de UNRWA.
 “Noi nu vrem nici un fel de normalizare. Vrem să rămînem refugiaţi pentru a ne putea exercita dreptul de reîntoarcere într-o bună zi”. E momentul să precizez că în cadrul ONU există două organizaţii care acordă ajutor refugiaţilor: UNRWA pentru palestinieni şi UNHCR pentru restul refugiaţilor din restul lumii. Pentru refugiaţii de sub egida UNHCR statutul de refugiat este valabil numai pentru prima generaţie.
Deoarece statutul de refugiat nu este ereditar, UNHCR are datoria să ajute refugiaţii în obţinerea tuturor drepturilor civile valabile în ţara de refugiu. UNHCR are obligaţia de a pune capăt stării de refugiat într-o tabără de refugiaţi. Mandatul UNRWA este complet diferit. Rolul lor, după cum îl înţeleg ei înşişi, este de a avea grijă de refugiaţii din Gaza, Cisiordania, Liban, Iordania şi Siria, şi de a perpetua statutul de refugiat generaţie după generaţie.
Nu se întrezăreşte nici un fel de soluţionare a acestei probleme. Conform definiţiei UNRWA, Khouloud este refugiată, şi ar fi fost refugiată chiar dacă ea şi copiii ei ar fi optat să rămînă în Anglia. Khouloud are o soră în Iordania, căsătorită cu un iordanian.
Deşi căsătoria i-a oferit posibilitatea de a primi cetăţenia iordaniană, sora lui Khouloud a preferat să rămînă refugiată. Dreptul la moştenire a statutului de refugiat este un privilegiu de excepţie rezervat de ONU în exclusivitate pentru palestinieni.
 Khouloud nu protestează împotriva acestei situaţii. “Da, este un privilegiu special, care ni se cuvine. De ce? Pentru că e vorba de dreptate!”
Deci nu avem de ce să ne mirăm că Khouloud nu acordă nici un fel de importanţă negocierilor dintre Autoritatea Palestiniană şi Statul Israel. “Poporul nostru nu acceptă soluţia celor două state. Conducerea noastră nu acţionează în numele nostru. Israelienii ştiu foarte bine acest lucru.
” Dar ce vrea “poporul”, ce vrea Khouloud? “Este vorba de deptul nostru la ţara noastră. Renunţarea la acest drept înseamnă trădare, nu numai faţă de refugiaţi, ci faţă de Palestina. Nu pentru asta şi-au dat martirii noştri viaţa.” Începe să mi se facă greaţă. În faţa mea nu zbiară o fanatică gen Shirin
A., ci o tînară şcolită în occident, care vorbeşte pe un ton liniştit şi destins despre pămînt şi sînge ca şi cum ar planifica o oarecare întîlnire de afaceri. Khouloud vorbeşte deschis despre dorinţa refugiaţilor: un stat unic de la Iordan la Mediterană, în care să se poată întoarce şi trăi toţi palestinienii, toţi refugiaţii care din 1948 încoace s-au răspîndit prin toate colţurile lumii. Să punem lucrurile în perspectivă: în urma războiului de independenţă a Israelului din 1948 aprox. 700.000 de arabi au părăsit teritoriul actual al Statului Israel.
Unii cu forţa, alţii de bună voie, sperînd că vor putea reveni pentru a sărbători victoria armatelor arabe. Numai că armatele arabe au pierdut războiul pe care l-au pornit. În prezent 4-5 milioane de persoane deţin statutul de “refugiat palestinian”. Khouloud vorbeşte chiar de 8 milioane.
Dacă ar fi după ea, toţi ar trebui să aibă dreptul de reîntoarcere în Israel. Pentru Khouloud faptul că acest lucru nu se poate realiza pe cale paşnică este lipsit de importanţă. Israelul nu poate accepta această variantă care ar pune capăt statului evreu. “Cine are nevoie de un stat evreu”, întreabă Khouloud retoric. “Sigur că vom putea trăi împreună in statul democratic al Palestinei, unde va fi bineînţeles o majoritate palestiniană.” - Şi care va fi soarta minorităţii evreieşti în acest stat? - Acestea sunt detalii mărunte, lipsite de importanţă.


Se va găsi pînă la urmă o soluţie pentru ei. (Soluţia finală, s-a mai încercat, n.m.)
Ceea ce m-a îngrozit la Khouloud Al Ajarma nu este lipsa de critică de sine, şi nici măcar radicalismul ei – David Wilder, purtătorul de cuvînt al coloniştilor evrei din Hebron poate fi catalogat drept pacifist în comparaţie cu ea, şi el reprezintă o minoritate minusculă în Israel.
Ceea ce m-a îngrozit este faptul că nici măcar un singur reprezentant ONU, organizaţie care a construit şcolile şi centrele de comunitate din Aida, nici UE care oferă taberelor de refugiaţi ca Aida asistenţă financiară, nici lucrătorii agenţiilor de asistenţă din vest, nici NGO care activează aici – nimeni, nici o singură persoană nu i-ar spune lui Khouloud în faţă că pretenţiile ei sunt inumane, pentru că palestinienii se bazează pe izgonirea şi anularea drepturilor evreilor din Israel, aceasta fiind cea mai favorabilă şi în acelaşi timp realistă interpretare.
Nimeni nu le spune că nu vor primi ceea ce cer şi nimeni nu-i îndeamnă să se concentreze pe un compromis paşnic cu israelienii, să îmbrăţişeze idea celor două state şi să renunţe la dreptul de a se întoarce.
Nimeni nu le spune să-şi asume răspunderea pentru propria lor soartă şi pentru soarta poporului lor, să construiască infrastructuri şi să desfiinţeze taberele de refugiaţi. Nimeni nu le spune să nu se mai lase dădăciţi de ONU şi de UE, şi să se pună pe treabă. Nimeni nu le spune aceste lucruri pentru că nimeni nu gîndeşte aşa.
Pe nimeni nu îngrijorează graffitiurile pictate pe toate casele, unde se vede Palestina nepartajată, şi care reafirmă pretenţiile explicite ale palestinienilor pînă şi pe zona Tel-Aviv.
Aceasta este cea mai deprimantă experienţă pe care am trăit-o în tabăra de refugiaţi Aida. Mă întorc la punctul de control, unde împreună cu mine aşteaptă nenumăraţi turişti creştini. Cîţiva băieţaşi încearcă să ne vîndă suveniruri, flaute de lemn. Odată ajuns pe partea cealaltă, inspir adînc. A
m senzaţia că m-am întors la ceea scriitorul Michael Klonovsky definea, tot reticent, tot cu ocazia unei vizite la Ierusalim, drept “propriul meu sistem de valori”. Şi îmi pare bine că simt aşa.
 ............
sursa aici

16 feb. 2011

Democratie,democratie...dar nu pentru dulai..

Excelenta sa este suparata.
supusii vor democratie....
democratie vrea si el...dar la altii...
cine tipa la tv: "-Egiptenii au dreptul la democratie...alegeri libere....??.!!"
Excelenta Sa....!
Cine spunea :"Bravo pentru opozitia Egipteana si Tunisiana ??"
Excelenta Sa....!
Press Tv (Iran), care pe tot parcursul protestelor din Egipt au transmis zi si noapte imagini si au comparat la nesfarsit revolutiile din Egipt si Tunisia cu revolutia islamica din 79, pe care recent au sarbatorit-o cu fast, acum declara ca protestatarii sunt doar niste teroristi, sau marionete ale americanilor. Tot protestatarii au fost cei care au facut victime, caci au atacat fara motiv privitorii de pe margine   !!!
Langa Excelenta Sa...Khamenei,ayatolahul din patria ayatolahilor  ar trebui sa incurajeze protestele  precum facea in cazul Egiptului, tinea predici speciale de vineri pt Egipt !
Doar si iranienii se confrunta cu somaj, saracie, in plus ei sunt nemultumiti de Khamenei, omul cu cea mai mare autoritate in Iran si de aceea sunt in opozitie acum.E dreptul lor sa protesteze.....

OARE?

Cine este acest om minunat,bun la suflet,bun politician,bun conducator,bun de pus pe ranaile ce ti le face ?????
UN OM MODEST SI INTEGRU....
IATA-L zugravit cu caldura de o fana a lui :d-na Mariyah Fatooma pe "Islamul Azi "......
Excelentza sa este un om extraordinar. Putini insa sunt constienti de asta Il admir pt ca desi este presedinte, este o persoana de o modestie rar intalnita,printre singurii presedinti musulmani care nu uita practicile islamice si nu da mana cu femeile politiciene, un om cu principii inalte.
Nu stiu daca stiati cat de umil este curajosul presedinte in viata de zi cu zi. Putini stiu ca acesta refuza sa ia salariul de presedinte, servindu-si tara in mod gratuit, singurii bani din care traieste sunt 250 de dolari lunar, renumeratia pentru cateva cursuri pe care le tine la o universitate.
Traieste in aceiasi casa de dinainte sa fie presedinte,o casa veche mostenita de la tatal sau.Presedintele detine aceiasi masina, un peugeot vechi de 25 de ani.Cand este in delegatii alege cele mai ieftine camere de hotel, unde doarme pe jos, mananca pe jos.Cand a fost in America, a refuzat sa manance la restauranturi scumpe, asteptandu-o pe sotia sa din Iran, cu curmale. Este un om f econom.
Impresioneaza prin faptul ca zilnic vine la birou cu o plasa unde are micul dejun pregatit de sotie sau cateva sandwichuri.
De asemenea, acesta a cerut inlocuirea avionului prezidential cu un avion cargo, pentru a economisi bani pt tara.Presedintele calatoreste mereu la clasa economica.


vorba lui Catavencu.....
"Fratilor....concetateni....dragi cetateni......sa facem o cheta pentru marele si genialul conducator iranian..... sa-i dam bani de benzina sau de reparat cauciucurile...iar daca nu...macar cateva sacose de plastic sa aiba de rezerva......"


sursa: aici

13 feb. 2011

Revolta romanilor impotriva "Valentine Day"...

In cautarea de vinovati pentru distrugerea industriei romanesti,a invatamantului, a sistemului medical si social,Romanii pot rasufla usurati...
Sfantul Valentin...Acest giggolo nerusinat,le distruge natiunea.
Acest romantic intarziat,le distruge familiile...
Desigur,unii cumpara o floare sau un parfum sau  pe amandoua,  iar altii sfideaza pe acest Romeo si cumpara discuri si casete cu "Dragobetele"
Fiecare este invidios si suparat pe celalat,dorinta de razbunare creste,copii nu se mai joaca impreuna iar barbatii dimineata cand ies la lucru se urca in tramvaie diferite....
Este o rusine...o rusine sa serbam acest ....acest..sfant care nici macar nu-i al nostru si sa uitam datinile din strabuni...

ia stati o clipa...cand ati auzit ultima data de  Dragobete???
nu ati auzit niciodata ???
cand?
acum 5 ani???  si nu stiti ce inseamna???
dar sunteti revoltat pana la maximum...???
o nerusineare ?? adusa de strainii care ne vor tara ????  mai...mai....

doamne fereste -cum ne lasam sufletul prada ispitei satanice...mai rau ca paganii...
auzi  -Valentine day......ziua dragostei....doamne pazeste ...de dragoste ne arde noua ???
cu nenorocirile astea pe cap si cu saracia asta ?
la dragoste ne e capul? ziua dragostei ?ziua indragostitilor??
cand din cauza saraciei sunt mai mult divorturi....
da suntem amarati si manipulati,suntem incatusati in itele comploturilor internationale
si noua sa ne arda de "ziua dragostei"
da-o ciorilor de dragoste...ca din 8 copii 8 sunt in strainatate din cauza nevoilor.

da...Dragobete e altceva...nu stiu ce e da, ..suna romaneste...suna crestineste...ai la ce sa te inchini...
nu....nu stiu daca sunt si moaste de dragobete...nu am auzit....o sa intreb popa...
chiar daca e pe 24,sau 28 februarie sau la l, 3 sau 25 martie,dupa zona.
iar Valentine day pe 14 februarie

Asa ca dragii mei. .............DRAGOSTEA E NUMAI UNA....

chiar are importanta  cum o cheama ????

11 feb. 2011

"We Are Freeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee...!!!!!"

ADICA ???
De cine s-au eliberat Egiptenii...??
Erau ocupati de cineva ??
Reproduc mai jos cea mai  pertinenta apreciere a situatiei.

 AM URMARIT STIRILE SI NU AM AUZIT DE MULT TIMP ATATEA PROSTI.
EGIPTENII SUNT LIBERI?
DE CINE S-AU ELIBERAT?
CINE ARE SA-I CONDUCA?
CELE 18 ZILE CARE AU TRECUT AU FOST SIMPLE SI USOARE, CE URMEAZA DE ACUM INCOLO ARE SA FIE GREU, NU SARITI IN SUS SI NU SPUNETI HOP PANA NU S-A SARIT PARLEAZUL.
CU VOIA LUI DUMNEZEU SA FIE BINE DAR GREUL, LUPTELE FRATICIDE, TRADARILE SI INTELEGERILE PE SPATELE POPORULUI DE ACUM VOR INCEPE. NU UITATI CA NOI AM TRECUT DEJA PRIN ASA CEVA.



SPUN DIN NOU, DUMNEZEU SA AIBE MILA DE EI SI ACUM ESTE NEVOIE DE SI MAI MULTA RUGACIUNE PENTRU CA LE VA FI FOARTE GREU.

sursa aici



5 feb. 2011

o zi cruciala pentru presedintele Mubarak si nu mai putin pentru intreaga omenire

Referitor la situatia din Tunisia intai ,apoi din Egipt,vreau sa fac cateva remarci.

M-a frapat in primul rand,surpriza totala care au produs-o aceste miscari populare in lumea occidentala,in lumea araba si chiar in Asia.
In mod paradoxal,desi importanta tarilor din Orientul Mijlociu datorita petrolului este mare,toata lumea a fost prinsa pe picior gresit.
Cum se poate explica asta cu toate mijloacele de informare spionaj si contraspionaj ?
Eu cred ca explicatia este simpla....Satulul nu crede la cel flamand si nici nu stie ce putere are omul care nu mai are ce pierde.Cu ochii la arme,la generatoare atomice,la sateliti si contra-satelisti,la rachete si contra-rachete,au pierdut din vedere OMUL...!!
Sunt in Orientul mijlociu 16 state musulmane,arabe (Iran este persana):Algeria, Arabia Saudita, Egipt, Irak, Iran, Iordania, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Oman, Qatar, Siria, Tunisia, Emiratele Arabe Unite si Yemen
In trei din ele, in timp relativ scurt s-a instalat haosul: Liban, Tunisia si Egipt.Celelalte 13 sunt dictaturi in faze diferite de subrezire.

Care ar putea fi trasaturile comune ale acestor state?
sa vedem:
-Populatie tanara.Daca in Europa media de varsta este 40 de ani,in aceste tari este 24,2ani
-Rata mare a somajului.Daca punem deoparte tarile din Golf,bogate,in rest rata somajuluyi este 13%
-PIB-ul acestor tari arata o mica contributie la economia globala.Din nou cu corectura corespunzatoare datorita tarilor din Golf care denatureaza cifrele.
-Lucru pozitiv,datoria externa a lor este mica,relatiile cu bancile mondiale reduse ca si efectul crizei mondiale ceea ce le fereste de situatii de faliment
-Producatoare de titei si gaze naturale in special,de export de forta de munca in tarile bogate.

Ca atare,haosul instaurat in aceste tari poate fi fatal intregii lumi.Scaderea aprovizionarii cu petrol poate produce un dezastru in lant.Punerea pe butuci a unor industrii, paralel cu cresterea preturilor la consumator.
Timpul scurt nu permite tarilor industrial dezvoltate sa gaseasca inlocuitori energetici la asemenea valoare.
Economia mondiala a mai suferit astfel de crize petroliere: in 1973 dupa razboiul arabo-israelian de Yom Kippur, in 1979 dupa revolutia islamica din Iran si in 1990 dupa primul razboi din Irak.
Dar largita,la mai multe state,consecintele sunt cu adevarat imprevizibile.
Intr-adevar o zi cruciala pentru presedintele Mubarak,
dar la fel de cruciala pentru omenirea intreaga.


Majoritatea covarsitoare a datelor din acest articol provin din CIA Factbook si BP Statistical Review of World Energy 2010

4 feb. 2011

unde sunt revolutiile de alta data ???

Multi oameni  au comparat situaţia din Egipt cu cea din România zilei de 21 decembrie 1989. Cu deosebirea ca la Bucuresti intai sa- tras prin megafoane iar dupa ce s-au adunat sustinatorii revolutiei s-a tras in plin.
O paralelă cam simplistă .Violenţele de la Cairo seamănă mai degrabă cu mineriada din 13-15 iunie 1990. Sau cu contramanifestaţia FSN din 29 ianuarie 1990. Ceea ce făcea atunci regimul Iliescu face acum regimul Mubarak: asmute cetăţenii „de bine" împotriva „golanilor", a „huliganilor", a „haimanalelor".

Incet incet,Egiptul a intrat într-un adevărat război civil, ceea ce n-a fost cazul României în 1989. În schimb, colţii războiului civil au muşcat adânc din trupul Romaniei în bezmeticul an 1990.

Chiar aşa: cum de a evitat România un război civil, la schimbarea regimului dictatorial cu unul aparent democratic? Răspunsul este complex şi ţine de conjunctura politică a acelui moment, total diferită de cea a Egiptului contemporan.
Schimbarea lui Ceauşescu a fost rezultatul unei înţelegeri la nivel înalt între URSS şi SUA, cele două superputeri ale Războiului Rece. Atunci am avut de-a face cu o regie bine pusă la punct, inclusiv în privinţa succesiunii la putere. Orice reacţie în apărarea lui Ceauşescu a fost anihilată prin două acţiuni ucigătoare:
1. declanşarea unei campanii mediatice de diabolizare a „odiosului dictator", a „sângerosului tiran", a „lacomului satrap";
2. aplicarea unui regim de teroare camarilei dictatoriale, inclusiv membrilor clanului Ceauşescu.
Dacă nu ar fi fost aplicat un asemenea plan, exista şi la noi pericolul unui război civil, precum în Egiptul actual. Regimul Ceauşescu nu ar fi cedat puterea doar pentru că era contestat din stradă. Atâta vreme cât avea alături Armata şi Securitatea, Ceauşescu avea la îndemână modelul chinezesc din Piaţa Tienanmen. Dar generali-cheie din Armată şi din Securitate erau la curent cu înţelegerea sovieto-americană, aşa că Marele Conducător s-a trezit abandonat de toată lumea.

În cazul Egiptului, marile puteri au decis un alt scenariu decât cel aplicat lui Ceauşescu. Soarta lui Mubarak a fost decisă, bătrânul dictator va fi nevoit să părăsească puterea. Dar succesiunea este extrem de complicată: Egiptul riscă să cadă din lac în puţ. Puterile occidentale caută soluţii pentru ca ţara faraonilor, unul dintre aliaţii-cheie din lumea arabă, să nu cadă în mâinile fundamentalismului islamic.
Marile diferenţe se văd şi „pe teren": la Cairo, nici Televiziunea şi nici Armata nu au trecut „de partea poporului". Şi nici n-au apărut un Ion Iliescu, un Silviu Brucan, un Gelu Voican Voiculescu, un Teodor Brateş, un căpitan Lupoi sau generalii Militaru şi Stănculescu în variantă egipteană...
Concluzia e clară: pentru reuşita unei revoluţii nu e suficientă voinţa populară.
Mai trebuie să vrea şi altcineva... 

 pata de nesters de pe obrazul Romaniei


Si -posibil- pata Egiptului



3 feb. 2011

Pleacă Mubarak, vine Al Qaeda?


„Ce se întâmplă dacă Fraţii Musulmani cuceresc puterea în Egipt?‘‘.
  - O primă tabără a reunit adepţii „voinţei populare‘‘, optimişti care consideră că pericolul islamist este mult exagerat şi că o guvernare democratică în Egipt este imposibilă fără Fraţii Musulmani .
Egiptul anului 2011 nu este Iranul din 1979 spun optimistii şi, ca atare, riscul instaurării unui regim fundamentalist islamic în Egipt este minim.
 - De cealaltă parte, tabăra realistă nu oboseşte să sublinieze mizele pierderii Egiptului şi riscurile inacceptabile pe care le presupune un regim islamist la Cairo. În primul rând, Egiptul este cea mai mare (80 milioane de oameni) şi cea mai puternică ţară arabă din punct de vedere militar. Egiptul este crucial pentru pacea în Orientul Mijlociu, sau, dacă privim din perspectivă islamistă, fără Egipt arabii nu pot spera să câştige un eventual război împotriva Israelului. Şi din exact acest motiv, de la acordul de pace dintre Israel şi Egipt de la Camp David din 1978, nici o ţară arabă nu a mai atacat Israelul. Ce e drept, preşedintele egiptean de atunci, Anwar el Sadat, a fost asasinat de un grup de militari afiliaţi unui grup desprins din FM, ceea ce i-a deschis calea spre putere lui Hosni Mubarak, dar pacea a fost menţinută. Pe de altă parte, FM militează pentru relaţii paşnice cu vecinii cu o singură excepţie: Israelul.
În cazul unui regim islamist la Cairo, Israelul s-ar găsi prins între ameninţarea iraniano-siriană şi cea egipteană.
Realitatea:

Fraţii Musulmani au fost principala pepinieră a terorismului islamist. Diversele miliţii intitulate Jihadul Islamic provin, la origine, din gruparea egipteană cu acelaşi nume desprinsă din Fraţii Musulmani. Hamas nu a fost la origine altceva decât ramura palestiniană a Fratii Musulmani.
Osama bin Laden şi doctorul egiptean Ayman al Zawahiri au construit Al Qaeda pe baza ideilor exprimate de unul dintre cei mai populari şi apreciaţi şi mai radicali „intelectuali‘‘ ai Fraţilor Musulmani, Sayyid Qutb, care a militat pentru introducerea Sharia prin „Jihad şi forţă fizică‘‘.
Alte grupări teroriste precum Gama'a al Islamyyia şi nenumăratele ei variante întâlnite din SUA până în Indonezia provin, de asemenea, din Fraţii Musulmani şi toate luptă pentru realizarea principalului obiectiv enunţat în statutele FM: „reinstaurarea califatului‘‘ islamic.
In Romania, sub paravanul Centrului cultural Islamic si al fundatiei Taiba,Fundatiei Surorile Musulmane-copia feminina a organizatiei- au ajuns de asemeni si fac prozeliti.
Aceste este si motivul ca Fraţii nu au participat niciodată la guvernarea unei ţări, cu atât mai puţin în Egipt, unde mişcarea este interzisă.